Ea este Ioana, un fel de stră-străbunică a mea, prin alianță (generațiile se succedau repede la vremea aceea).

A fost moașă, iar soțul ei, Gheorghe, factor poștal. Țărani înstăriți, dar calzi.

Portretul (ulei pe pânză) i-a fost pictat de un militar străin aflat pe teritoriul României, în timpul celui de-al doilea război mondial – 1941. Există și un tablou cu soțul, pe care nu-l deține familia mea.

Nostalgii cu români de demult.

Mulțumesc, Ioana, pentru trecut!